Care este compoziția asfaltului? Cum alegi cel mai bun asfalt, în funcție de destinație?

Asfaltul reprezintă un amestec solidificat de bitum, agregate (pietriș, nisip) și filer mineral, toate acestea fiind îmbinate într-un proces care implică încălzire și omogenizare. Bitumul se obține prin distilarea petrolului, iar gradul său de puritate influențează direct rezistența la trafic și la factori externi. Agregatele pot fi naturale sau obținute prin concasare, având granulometrii variate în funcție de tipul stratului rutier. Filerul, compus în general din praf de roci sau materiale cu granulă fină, stabilizează mixtura și îmbunătățește coeziunea.

Tipuri de asfalt și particularități

Există două categorii majore:

  • Asfalt natural. Rochă impregnată cu bitum, extrasă din zăcăminte subterane. Acest tip se folosește mai puțin în prezent, fiind înlocuit de variantele artificiale.
  • Asfalt artificial. Mix confectionat industrial prin adăugarea de bitum obținut din distilarea petrolului și agregate cu textură controlată. Acesta se regăsește în majoritatea drumurilor moderne.

Straturi și grosimi recomandate

O stradă asfaltată include straturi distincte, cum ar fi stratul de bază, stratul de legătură și stratul de uzură. Fiecare strat se alege în funcție de sarcina traficului și de condițiile climatice. O grosime totală tipică pentru drumurile ușor circulate ajunge la 8-9 cm, împărțiți în două straturi: 5-6 cm pentru stratul de bază și 3-4 cm pentru stratul de uzură. În cazul suprafețelor expuse unor încărcări mai grele, se utilizează mixuri cu granulație mai mare și se mărește grosimea fiecărui strat.

Cum alegi asfaltul în funcție de destinație

1. Drumuri principale și autostrăzi

Se preferă asfaltul cald (HMA) cu bitum de înaltă calitate, deoarece oferă rezistență la trafic intens și la variații mari de temperatură.

2. Artere secundare sau parcări

Un asfalt la cald cu o grosime moderată e suficient pentru a suporta vehicule de greutate medie. Verifică, totuși, compoziția bituminoasă și gradul de compactare, astfel încât să nu apară fisuri. Acest asfalt poate fi folosit fără probleme și pentru asfaltare curte.

3. Reparații sau intervenții rapide

Se folosește adesea un asfalt rece (CMA), gândit pentru aplicare la temperaturi scăzute, deși rezistența la trafic intens e limitată.

4. Zone montane

Se utilizează mixuri adaptate la amplitudini termice și umiditate, pentru a nu apărea gropi sau crăpături din cauza înghețului.

Avantaje și dezavantaje

Avantaje:

  • Aplicare relativ rapidă și uniformă.
  • Capacitate portantă bună în cazul mixurilor dense cu agregate de calitate.
  • Reciclabilitate. Demontarea asfaltului vechi și refolosirea acestuia contribuie la reducerea consumului de resurse.

Dezavantaje

  • Sensibilitate la temperaturile extreme, care pot cauza deformări sau crăpături.
  • Necesită o pregătire minuțioasă a substratului (terasament compactat și drenat), deoarece orice tasare a solului poate genera ulterior denivelări.

Mituri și clarificări

Unele persoane cred că asfaltul foarte gros e mereu mai bun. În realitate, grosimea depinde de tipul de trafic și de condițiile pedologice. Alții consideră că asfaltul rece e la fel de durabil ca cel cald. Surprinzător, asfaltul rece nu rezistă la fel de bine în timp, fiind potrivit doar pentru reparații de urgență sau artere de importanță secundară.

#

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *