Sarcina și modificările pe care le produce

Când afirmăm că o femeie este sănătoasă, ne referim, deopotrivă, la normalitatea parametrilor biologici, la sănătatea sa psihică, la calitatea relațiilor interumane și a mediului în care aceasta se integrează.  De aceea, în momentul în care o femeie decide să devină mamă trebuie să coexiste doua condiții care sa întregească tabloul unui climat psihic oportun, precum: familia și sarcina. Este o perioada în care viitoarea mama începe să își pună întrebări, să își însușească noțiuni despre ce înseamnă evoluția unei sarcini și despre complicațiile ce pot apărea.

Ce trebuie făcut?

Orice femeie trebuie să fie convinsă că sarcina este un fenomen fiziologic și la marea majoritate a viitoarelor mame, natura vegează în așa fel încât sarcina să se desfășoare normal, fără incidente neplacute. Cu toate acestea, este absolut obligatorie  supravegherea atentă și regulată a sarcinii obținută numai prin examene clinice, de laborator, precum și o asistență competentă la momentul nașterii.

Primele semne de sarcina

Primul indiciu care poate orienta femeia către concluzia că este posibil să fie însărcinată este absența menstruației și, nu mult după acest episod, se pot observa și alte manifestări care întregesc convingerea existenței unei sarcini. Modificările ce apar în sarcină sunt bine definite, dar, în același timp, și foarte variate, încadrând un tablou special pentru fiecare femeie.

 

Diagnosticul de sarcina

Orice femeie trebuie să cunoască semnele ce confirmă existența unei sarcini, mai exact:

Simptomatologie nesigură – absența menstruației, vărsături matinale, mărirea de volum a abdomenului, modificări ale apetitului, apariția vergeturilor, creșterea în volum și scăderea consistenței uterului.

Semne sigure – menținerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile, teste de sarcina pozitive, mișcările fetale, înregistrarea activității cardiace a fătului, observarea structurilor fetale la ecografie.

Existența unei sarcini trebuie confirmată doar la medic

După 6-8 săptămâni  de la dispariția menstrei, este recomandată vizita la doctorul obstetrician, singura persoană în măsură să confirme existenta unei sarcini. Controalele regulate vor da ocazia medicului să sfătuiască corespunzător viitoarea mama în legătură cu evoluția sarcinii.

 

Schimbările ce apar în sarcina

Hormonii

Gonadotropina corionica –are rolul de a stimula corpul galben în vederea menținerii secreției de progesteron. Prezența gonadotropinei corionice poate fi constatată după 36-38 de zile de la ultima menstruație, rezultatul reprezentând un test imunologic de diagnostic al sarcinii (testul gravimum)

Progesteronul – secretat de corpul galben ovarian și placentă,  are rolul, pe lângă altele, de a bloca contractile urterine, asigurând și o funcția placentară optimă.

Estrogenii – sunt produși inițial de corpul galben, iar după 6-7 săptămâni de placentă, rolul principal fiind acela de a asigura o creștere adecvată a sânilor, uterului și a fătului. Dozarea acestor hormoni în urină mamei apreciază funcția placentei și a dezvoltării fătului.

Hormonul lactogen placentar– are rol important în creșterea fătului. Apare în sângele gravidei după 5 săptămâni de la  ultima menstruație și prezintă o creștere proporțională cu evoluția placentei.

Ocitocina– stimulează contracția  musculaturii uterine. Producția precoce poate declanșa naștere prematură.

Modificări la nivelul uterului, vaginului și sânilor

Uterul – Prezintă  o creștere în greutate de la 50 g (uter negravid), până la 1000g, la sfârșitul sarcinii  și are rolul de a expulza fătul prin contracțiile musculaturii locale în momentul nașterii.

Vaginul –  prezintă o creștere a numărului fibrelor musculare și o acumulare de lichid ce permit dilatarea corespunzătoare în momentul nașterii.

Sănii prezintă o creștere de volum, gravida acuzând o senzație de tensiune și dureri ușoare la acest nivel.

Cum evoluează greutatea corpului în timpul sarcinii și cum se modifică funcția cardiacă și respiratorie?

Greutatea corporală – o sarcina care evoluează normal determina luarea în greutate a mamei cu, aproximativ, 10-12 kg și este dată de lichidul amniotic, făt, placentă, uter, sâni, lichid în țesuturi, precum și de rezervele materne.

Inima și circulația sângelui – organismul mamei se va adapta unui efort suplimentar, după fiecare bătaie a inimii, fiind trimisă în organism o cantitate mai mare de sânge. Ținerea sub supraveghere a valorilor tensionale impune maximă atenție și control periodic.

Funcția respiratorie – necesită asigurarea unei nevoi crescute de oxigen, constatându-se la femeia gravidă mărirea de volum a respirațiilor, precum și dispnee (greutate la respirație) datorată împingerii diafragmului în sus de către uterul gravid.

Consecințele sarcinii asupra pielii

Pielea –  la femeia gravidă se constată pigmentarea brună a areolelor mamare, a regiunii perineale, a organelor sexuale externe sau chiar pigmentarea unor cicatrici preexistente. Poate apărea asa numita  “cloasmă”  (pete pigmentare pe nas și frunte) care, din fericire, dispar după naștere. În ultimele luni de sarcina se pot constata apariția vergeturilor, datorate întinderii excesive și lezării fibrelor elastice ale pielii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *